din Jurnalul lui Mihail Sebastian

“Voichiță Aurel, camaradul meu de la 21. Inf, îmi spunea ieri despre căpitanul Căpșuneanu un cuvânt care rezumă o întreagă politică românească:

– E dat în mă-sa, e rău, bate, înjură, dar are un lucru bun: nu-i suferă pe jidani și ne lasă și pe noi să dăm în ei.

Este exact consolarea pe care o oferă nemții cehilor, polonezilor, și sunt gata s-o ofere românilor. “

“Cum face viața din noi mai mult decât vrem sau putem să fim! Ce puține lucruri depind efectiv de noi! Ce angrenaj de consecințe depărtate, nevăzute este într-un gest de-al nostru, într-un incident, într-o întâmplare.”

“milioane de oameni, zeci, sute de milioane de oameni trăiesc în mod normal în condițiile astea de existență, care mie mi se par drăcești, în murdărie, în promiscuitate, în mizerie fizică și morală, extenuați, înfometați, zdrențuiți – și îmi mai spun că nu e rău să cunosc, măcar într-o concentrare, o asemenea soartă care, dacă nu te face mai bun, te face cel puțin mai sceptic, mai puțin sigur pe tine, mai modest.

Încep să înțeleg de ce sărăcimea nu poate face revoluții. Degradarea fizică distruge resursele demnității. Revolta e un lux.”

“…anii noștri de prietenie frățească, și pe urmă anii de confuzie, de destrămare, până la ruptură, până la dușmănie, până la uitare.

Totul e mort, dispărut, pentru totdeauna pierdut.”

Anunțuri

I can feel my brain shrinking, maybe somebody should scan it and check.

I am in a permanent zap mode. I never read anything completely from beginning to end but skim it diagonally. I am not sure half of the time if the source of what I read is reliable but I just go on and remain skeptic.

Mara makes me reread the same story over and over and I jump sentences just so it finishes faster. I also eat her candy behind her back. It’s part of the paradoxes of being a loving parent.

 

dureri de păr și un urs nelins bine

  • Avoir mal aux cheveux

Sens : Avoir trop bu.

Origine : Avoir mal au cheveux n’est rien d’autre qu’une métonymie qui sous-entend que l’on a mal à la tête pour avoir trop bu.

Ours mal léché

Sens : Personne rustre, grossière.

Origine : Cette expression du XVIIIe siècle qualifie une personne qui ne se mêle pas à la société, et qui fait preuve d’un comportement quelque peu rustre. La formulation „mal léché” signifie „mal élevé, sans éducation”. Autrefois, on pensait que les oursons n’étaient pas complètement formés et que leur mère devait les lécher pour qu’ils soient complètement achevés. Ainsi, un „ours mal léché” est une personne dont la „formation” aux règles de vie en société n’a pas été entièrement accomplie.

were we just images?

Even though the case was heavy I carried it by the handle as I walked into the departure hall. I detested the tiny wheels, first of all because they were feminine, thus not worthy of a man, a man should carry, not roll, secondly because they suggested easy options, short cuts, savings, rationality, which I despised and opposed wherever I could, even where it was of the most trivial significance. Why should you live in a world without feeling its weight? Were we just images? And what were we actually saving energy for with these energy-saving devices?

– Karl Ove Knausgaard, Death in the Family (My Struggle, Book One), p. 210

Knaussgaard

The family is not my goal either. If it had been, and I could have devoted all my energy to it, we would have had a fantastic time, of that I am sure…Every day I see families who successfully organize their lives in this way. The children are clean, their clothes nice, the parents are happy and although once in a while they might raise their voices they never stand there like idiots bawling at them…Why should the fact that I am a writer exclude me from that world? Why should the fact that I am a writer mean our strollers all look like junk we found on a junk heap? Why should the fact that I am a writer mean I turn up at the nursery with crazed eyes and a face stiffened into a mask of frustration? Why should the fact that I am a writer mean that our children do their utmost to get their own way, whatever the consequences? Where does all this mess in our lives come from? I know I can change all this, I know we too can become that kind of family, but then I would have to want it and in which case life would have to revolve around nothing else. And that is not what I want.