Nourishing mothers

Li se zice durerile nașterii

ostentativ până la kitsch.

Eu știu că stăteam într-un pat de spital scump cu multe butoane

asistentele povesteau ceva râzând pe cordior

și tot la câteva minute loveam patul, loveam butoanele.

Țin minte foarte clar, eram convinsă:

m-am răzgândit. anulez.

vreau să plec. uitați totul. nu mai vreau. sunt iresponsabilă. n-a fost o idee bună. să anulăm. reprogramăm, rămâne pe altădată (era un fel de-a spune, orice ca să scap).

Plec. dar nu mă lăsau, puteam să rup toate butoanele, le schimbau cu altele și nu mă lăsau.

Dupa ce s-a terminat o angajată la personalul curățenie a venit și m-a certat că am umplut perna de sânge. Cum să mai folosim noi perna asta acum? Nu se mai curăță. (parc-ar fi fost în România…).

m și mama au mers acasă pe jos la 4 dimineata, au mai baut o bere, cred ca erau în șoc, erau și veseli, ca doi copii care au facut ceva prostie dar au scăpat. surescitați. La furat de cirese sau așa ceva, adormeau fericiți pe când eu mă trezeam de frică: mai respiră?! A venit și asistenta, e cam albastră, puneți-i o căciulă. Nu așa. Așa.

De atunci încerc să mai scap măcar o zi-două să mă regăsesc dar nu mă lasă, pot rupe butoanele și nu mă lasă, trebuie să mă regasesc la fața locului nu e simplu (parcă am mers înapoi în preadolescență când totul era foarte pus la punct și plănuit, să faceți ce trebuie, să faceti ce zic. Toate lucrurile la locul lor.) Mai ușor cu alcoolul, mai ușor cu distracția. Nu mai poți să te comporți ca o studentă, ce, toata viața o să fii studentă?

Se pare că nu.

Reclame

Although the law of reason is common, the majority of people live as though they had an understanding of their own.

The thoughtless man understands the voice of the deity as little as the child understands the man.

It pertains to all men […] to learn self-control. Self-control is the highest virtue […].

Heraclitus

tenerezza e le parole

„Cîţiva bătrîni s-au dus la avva Pimen şi l-au întrebat: «Dacă-i vedem pe fraţi aţipind la liturghie, să-i scuturăm ca să-i ţinem treji?» El le zice: «Eu cînd văd un frate aţipind, îi pun capul pe genunchii mei şi-l odihnesc.»“ (Pimen, 92) 

 Finalul de la Macarie Egipteanul, 39: „Un cuvînt rău îi face răi chiar şi pe cei buni, iar un cuvînt bun îi face buni chiar şi pe cei răi.“ 

extrase din Pateric de Andrei Pleșu