Încă o dovadă că oamenilor le place să înţeleagă lumea trasând linii:

Frenologia!

E interesant că au adăugat şi cuvinte şi imagini în căsuţe, un fel de anticipare a credo-ului că semnul e compus simultan din expresie (cuvânt+imagine+sunet) şi conţinut/înţeles.

Dothead mi se pare în comparaţie mult mai realist :).

Anunțuri

Warning! The following text is not funny.

Mi-e frică de familia mea.
Mi-e frică de ea.
Da.
Frică.
Mi-e frică de ea pentru că mi-e frică tocmai de faptul că fricile lor în ceea ce mă priveşte se vor adeveri. Asta îmi aminteşte desigur de faptul că mi-e frică şi de obiectul fricilor lor. Un cerc de frici din care nu se poate ieşi, se poate doar sări. Cu curaj!

Ok dar dacă eu încerc să nu îmi mai fie frică, şi ceilalţi nu încearcă, atunci tot nu am scăpare. Sau trebuie, cum ar veni, să nu îmi fie frică şi pentru ei! Şi pentru asta îmi trebuie încă o grămadă de curaje de om. Am nevoie de curaje de om. Le caut în prieteni. Le iert totul, pentru că îmi dau curaj. M. e salteaua care mă salvează de câte-o fractură, după fiecare căzătură…

…so „which is the most universal human characteristic – fear or laziness?”, mai exact: „does failure come from “fear or laziness”?”

Fear.

Apropo de Edward Lear, am auzit că a fost tradus de Şerban Foarţă şi limericks-urile (limerick-urile? :)) au fost publicate la Editura de Vest din Timişoara. Editura asta de ce nu are un site decent, sau eu cum fac rost de traducerea asta?! 🙂

Am găsit online un limerick tradus de Foarţă, ca să înţelegeţi la ce mă refer:

„Un domn în vârstă din Boemia,
Avea o fată Euphemia,
Or, ea, de soţ,
Îşi luă un hoţ,
Spre jalea tatei din Boemia!”

Cum ar zice prietenii mei germani: Grannndiozzzz!

A, da, şi asta:

„Prejudecata că travaliul artistului e o distracţie ce ţine de passe-temps sau hobby;că operele lui sînt otia, i.e. produsul unui otium, al unui, deci, desoeuvrement (care şi face din acestea, din opere, nişte hors-d’oeuvre exotice şi superflue, ce va să zică accesorii) datează din antichitate, fiind, şi astăzi, în vigoare.”
Şerban Foarţă

Am ajuns la concluzia că nu am voie să mă mir de oameni care nu ştiu că „Alice în ţara minunilor” nu e doar un film Disney ci a fost înainte de toate o carte de Lewis Carroll, pentru că nici eu nu ştiam că Edward Scissorhands e bazat pe un personaj dintr-o carte germană pentru copii din secolul XIX, „Der Struwwelpeter”, de Heinrich Hoffmann, devenită un clasic pentru ei şi tradusă în foarte multe limbi, inclusiv în română (Petrică Ciufulitul, la editura Corint Junior :))!

Heinrich Hoffmann era un doctor care a început să deseneze ca să mai calmeze copii speriaţi de mame cu poveşti de genul „dacă nu eşti cuminte vine nenea doctor şi îţi dă injecţii!”, şi să îi poată consulta. Pe Struwwelpeter l-a făcut cadou fiului său de Crăciun.

Ta daaa!

Noi făpturi propuse naturii
Christian Morgenstern
(traducere: Cristian Oravitan)

Cangurangutanul
Gâscangurul
Muscămila
Căpriioasa
Prepelicapra
Găinorogul
Cocornutul
Vităunul
Viespelicanul
Pisicâinele
Rinocerbul
Bivolişiţa
Hipopândăul
Şacaleul
Brotăcvila
Guvidra.

şi originalul:

Neue Bildungen, der Natur vorgeschlagen

Der Ochsenspatz
Die Kamelente
Der Regenlöwe
Die Turteltunke
Die Schoßeule
Der Walfischvogel
Die Quallenwanze
Der Gürtelstier
Der Pfauenochs
Der Werfuch
Die Tagtigall
Der Sägeschwan
Der Süßwassermops
Der Weinpintscher
Das Sturmspiel
Der Eulenwurm
Der Giraffenigel
Das Rhinozeponny
Die Gänseschmalzblume
Der Menschenbrotbaum.