Fac martisoare cu Coco(colega de apartament) din tot felul de semnite, samburi, ghinde, uscaciuni, flori, ierburi scoici si melci. Ea a fost cu idea. Ea si cu materialele. Mergand pe strada, ma uit la toate martisoarele ca omu’ care intra sa spioneze concurenta! Am vazut doua standuri care faceau martisoare mai faine decat noi, da’ aia au lut! Si il si ard! Io de unde sa scot lut?! Nu conteaza. Erau doar doua standuri, in rest, noi suntem cele mai celelelele!!! Oricum, Coco zicea ca noi suntem patroanele, si nu noi o sa stam in frig sa le vindem. In situatia asta sunt curioasa pe cine o sa puna pe strazi, sau daca planuieste sa le vindem prin telefon :]. Cica anul trecut a scos bani buni din martisoare. Anul asta nu vrea decat bani de lentila de ochelari pe care si-a pierdut-o intr-o betie la munte. Uneori imi atrage atentia ca dau prea mult timp per martisor… fac mutre prea complicate… si … in general, nu tin cont de target. Da ma, stiu, dar sa fie acolo macar asa o minoritate artistica…

Got tagged. Had no clue what that is (I’m spending less and less time onthis sort of line lately), but big brother seemed to think it a big deal and said I cud do dis-n-dat!

4 filme:
8 1/2 – Fellini
Down by Law – Jarmusch
Waking Life – Linklater
Visul lui Liviu (scurt metraj) – Porumboiu

4(2) seriale pe care le-am urmărit sau le-aş mai urmări daca m-aş uita la TV:
seinfeld
seinfeld
seinfeld…
sub pamant srl

4 (6)(obsesii de) mîncări/băuturi:
nectar cu treizeci de mii la sticla comunista(exista un singur magazin in Cluj unde il gasesc; (cea mai recenta obsesie))
vin rosu sec/2 used to do the trick (cea mai veche obsesie, pe cale de disparitie)
un fel de branza (Frischkaese) cu marar
ciuperci gatite oricum
cacao calda
castraveti murati (mi-am luat odata un borcan in viena cand hoinaream cu rucsacul in spate, atunci am trecut si pe langa un bus pe care scria „Don’t worry, this bus is not Apollo 13 and the driver is not Tom Hanks”)

4(7) cărţi:
Faulkner – Wild Palms (If I forget thee, Jerusalem)
Carson McCullers – The heart is a lonely hunter
Kundera – Testamentele tradate
Marin Sorescu stuff
Bruno Schulz – The street of crocodiles
Hemingway – Hills like White Elephants (povestire)
Andre Breton – Nadja (doar atat in ceea ce-l priveste pe Andre Breton)

4 locuri în care aş fi acum:
la Julia si Richard in bucatarie, Bremen, Germania (lucru imposibil, de altfel, Richard s-a mutat, Julia s-a indragostit de altcineva…)
in apartamentul nou si gol din Cluj, construind un dulap/ceva rafturi
pe o strada
in Oradea

4 locuri în care am fost în vacanţă:
(locuri in vacanta = locuri + oameni)
Praga cu Julia si Richard
Barcelona cu Günnur, Eli si Yana
Ujgorod(Ucraina) cu Pasha si Alex
pe coasta de pe langa Bordeaux cu Catalina

4 pagini pe care le vizitez zilnic:
c(h)ronic
linkurile din dreapta

4 joburi pe care le-am avut:
babysitter + zugrav camera bebelus american (cer albastru, iarba verde, nori albi…)
editor foto (restaurare poze vechi= bright side, editare poze absolventi liceu=dark side („fundalul cu ozn te rog!”))
barman slab vorbitor al limbii din tara de barmaneala (dadeam mult aprobator din cap si intrebam „wie bitte?” cand n-aveam nici cea mai vaga idee;datorita barmanelii am inceput totusi sa prind limba/curajul)
sclav de diapozitive (le scoteam din munti de diapozitive, ma holbam sa nu le pun stramb, le puneam pe roata, caram roata la cladirea cu masinaria,bagam masinaria in priza … exciiiiting!)
asta ca sa nu le enumar pe alea hiper-banale…

4 locuri în care am locuit:
Oradea
Tampa, Floria
Needham, Massachusets
Bremen

4 ppl I’m tagging:
Luc
Manon, cea de dincolo de-un inceput de blog
and those other two.

Diferenta dintre un romancier si un nebun consta in faptul ca primul poate atinge nebunia, si totusi reveni la normal.

Ernesto Sabato


„vineri, iulie 4, 2003
A trebuit sa vin iar la Cluj, pt ca la Oradea aveam impresia ca si plantele traiesc mai intens decat mine….”


ieri seara, in troleu, hop !
controlorii.
eu aveam un bilet care nu fusese compostat (il pastrez pt asemenea ocazii, uneori mai apuc sa-l compostez ca le vad fetele din timp si stiu eu ce au ei in gand…). de data asta insa nu gaseam biletul… cautam in traista, prin buzunare, afara noapte, in autobuz frig, pe geam flori de gheata… lume morocanoasa,si daca il gaseam primeam amenda ca na… nu fusese compostat, dar oricum, s ale arat ceva, ma gandesc eu, ma scotoceasc, cand am vazut pe scaunul de vizavi un bilet lasat acolo. in fervoarea cu care imi cautam biletul prin buzunare m-am ridicat, m-am mai cautat, m-am mutat pe celalalt scaun si ca intr-o davidcopperfield-aleala am scos subtil biletul de sub mine si l-am aratat controlorului. l-a luat, l-a privit cu atentie, mi l-a dat inapoi si m-a lasat in pace.

dupa chestii de genul asta multumesc Fortelor si zambesc o juma’ de ora.